POZIŢIA GEOGRAFICĂ A ROMÂNIEI

descărcare

         

  1. POZIŢIA PE GLOB

Este determinată de coordonatele geografice:

Latitudinea- distanţa măsurată în grade, minute şi secunde de la Ecuator la paralela locului

– Paralelele sunt linii imaginare rezultate din intersecţia Pământului cu plane perpendiculare pe axa polilor

– România este străbătută în partea central sudică de paralela  de 45°lat.N

– Paralela de 46° lat. N străbate România prin partea centrală

  • Localităţi situate la extremităţi:

N – Horodiştea – 48°15’ lat. N

Þ distanţa de 525 km ≈ 5° de latitudine

S – Zimnicea – 43° 37’ lat. N

  • Consecinţe:
    • situarea României în cadrul zonei de climă temperată Þ 4 anotimpuri
    • situarea României în emisfera nordică
    • existenţa unei diferenţe în ceea ce priveşte durata zilei între N şi S
    • diferenţe în ceea ce priveşte intensitatea radiaţiei solare între N şi S
    • instalarea primăverii mai repede cu 2 săptămâni în S
    • existenţa unei diferenţe de temperatură între N şi S:
    • în N temperatura medie anuală a aerului este de 8,5°C, iar în S 11° CÞ o diferenţă de 2° C

Longitudinea – distanţa măsurată în grade, minute şi secunde de la meridianul Greenwich la meridianul locului

  • Meridianele sunt semicercuri rezultate din intersecţia suprafeţei terestre cu plane paralele cu axa terestră şi perpendiculare pe Ecuator.
  • România este străbătută în partea centrală de meridianul de 25° long. E
    • Localităţi situate la extremităţi

                                                V – Beba Veche – 20°15’ long. E

Þ distanţa de 740 km ≈ 9° de longitudine

                      E – Sulina – 29° 41’ long. E (plus cele 12 mile marine ce formează apele teritoriale ale României):

  • Consecinţe:
    • situarea României în emisfera estică în cadrul celui de al 3-lea fus orar-ora Europei Centrale- (determinat de meridianul de 30° long. E) Þ o diferenţă de +2 ore faţă GMT (timpul meridianului Greenwich -timpul universal). Vara pentru economisirea energiei electrice se trece la ora de vară (caracteristică celui de al 4-lea meridian)
    • scăderea cantităţii de precipitaţii de la E la V
    • Soarele răsare cu 37 de minute mai repede în E faţă de V

Þ România este situată la intersecţia paralelei de 45° lat. N şi meridianul de 25° long. E

Cele două linii se intersectează pe teritoriul judeţului Argeş

  1. POZIŢIA ÎN CADRUL CONTINENTULUI:

România se află situată în cadrul Europei în partea CENTRAL SUD-ESTICĂ datorită:

  • situări la distanţe aproximativ egale de extremităţile continentului

                                                                        V – 2 700 km – Capul Rocca (Oc. Atlantic)

                                                                        N - 2 800 km – Capul Nord ( Oc. Arctic)

                                                                        E – 2 600 km – Munţii Ural

Þ poziţia centrală  (meridianul de 28°32’ ce traversează Europa prin partea mediană străbate estul României)

  • situarea la doar 1 000 km  de extremitatea S – Capul Matapan (Marea Mediterană)

Þ poziţionarea în partea de SE a Europei Centrale

  • Consecinţe:

Determină caracterul continental moderat de tranziţie a climatului temperat

  • Pe teritoriul României se face trecerea de la climatul temperat oceanic (caracteristic Europei Occidentale) la cel temperat continental (caracteristic Europei de Est) şi climatul mediteranean (caracteristic Europei Sudice) determinând influenţe climatice specifice
  • Pe teritoriul României se interferează câteva limite fitogeografice (de vegetaţie):
    • Limita estică a pădurii de fag caracteristică vestului Europei
    • Limita vestică a stepei (asociaţie vegetală formată din ierburi mărunte, mai ales graminee) caracteristică estului Europei
    • Limita de nord a viţei de vie caracteristică sudului Europei
  1. POZIŢIA GEOECONOMICĂ

Poziţia geoeconomică a României îi oferă acesteia premise de dezvoltare favorabile pentru viitor, deoarece este situată la intersecţia unor axe geoeconomice şi geostrategice de mare importanţă pentru continent, precum:

  • Axa mărilor- M. Caspică- M. Neagră- M. Mediterană – pe care este centrat cel mai mare proiect de transport al resurselor energetice
  • Axa fluviilor şi canalelor –Rhin- Maine- Dunăre (1992) – care asigură legătura dintre Rotterdam (M. Nordului) cel mai mare port al lumii şi Constanţa (M. Neagră) cel mai mare port de la Marea Neagră
  • Axa Vest – Est –ce leagă Europa Occidentală (furnizoare de tehnologie) de spaţiul ex-sovietic (furnizor de resurse naturale)
  • Axa Nord – Vest – Sud – Est – ce leagă Europa Centrală (axată pe Germania cel mai dezvoltat stat) de Orientul Apropiat şi Asia Mică, având caracteristici comune cu precedenta axă.

Dezvoltarea economică a României este favorizată şi de participarea acesteia la o serie de organisme economice mondiale şi regionale:

 

  • GATT- Acordul General pentru Tarife şi Comerţ
  • FMI – Fondul Monetar Internaţional
  • ONUID – Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială
  • BERD – Banca Economică pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
  • AID – Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare
  • NATO- Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord
  • UEUniunea Europeană
  • CEFTA- Acordul Central- European de Liber Schimb etc.

 

 

 

  1. POZIŢIA GEOPOLITICĂ

A oscilat în timp datorită factorilor politici, militari şi socio –economici, fiind în permanenţă sub dominaţia unor puteri exterioare:

  • În Antichitate- invaziile perşilor şi sciţilor
  • În Evul Mediu- invaziile popoarelor migratoare şi dominaţia marilor imperii: Otoman, Habsburgic, Ţarist
  • În Epoca Modernă şi Contemporană: dominaţia Germaniei şi URSS

De-a lungul timpului România a fost o adevărată insulă de latinitate într-o mare slavă (în N, E şi S), iar în V  ungurii (naţiune de origine fino-ugrică), la contactul dintre catolicism şi ortodoxism cu islamismul.

Din punct de vedere geopolitic România este o ţară carpato- danubiano- pontică şi central-europeană  cu interferenţe şi tranziţie către sud-est, vest şi sudul Europei, elemente definitorii care o deosebesc de regiunile învecinate.

  1. România ţară central-europeană

Este determinat de poziţia României în apropierea punctului central al continentului, localitatea Dilove (Ucraina), precum şi de situarea sa în zona de interferenţă a influenţelor biopedoclimatice caracteristice Europei de N, E, V, şi S.

  1. România ţară pontică

Determinată de ieşirea României la Marea Neagră, lungimea litoralului fiind de 247 km , ceea ce asigură ţării noastre:

  • legătura cu Oc. Planetar ( prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele, respectiv Gibraltar sau Canalul de Suez)
  • legătura cu alte ţări din bazinul pontic
  • un important potenţial turistic heliomarin
  • o zonă importantă de dezvoltare a aşezărilor din cele mai vechi timpuri (Histria, Callatis, Tomis)
  1. România ţară danubiană

Determinată de importanţa Dunării pentru ţara noastră şi Europa:

  • din lungimea totală 2 860 km, 1 075 km (38%) se desfăşoară pe teritoriul României (cursul inferior)
  • asigură legătura dintre ţara noastră şi ţările din Vestul şi Centrul Europei (Canalul Rhin -Maine- Dunăre, Canalul Dunăre- Marea Neagră)
  • colectează aproape întreaga reţea hidrografică a României (>97%)
  • deţine gurile de vărsare (Delta Dunării)
  • deţine un important potenţial hidroenergetic, piscicol, de alimentare cu apă (potabilă şi pentru irigaţii), de vânat şi turistic
  • în luncă deţine terenuri agricole cu un ridicat potenţial agricol, importantă zonă de transhumanţă
  • asigură dezvoltarea a 220 de aşezări din care 22 de oraşe
    • Caracteristici:
      • este al doilea fluviu din Europa ca debit şi lungime după Volga
      • izvorăşte din Germania din Munţii Pădurea Neagră (Masivul Kandell)
      • are un bazin hidrografic de 805 300 km2
      • străbate 10 ţări şi 4 capitale
      • se varsă în Marea Neagră prin trei braţe, ce formează Delta Dunării
      • pe teritoriul României, cursul este împărţit în 4 sectoare cu caracteristici diferite:
        • Defileul DunăriiÞBaziaş- Porţile de Fier
        • Porţile de Fier- Călăraşi
        • Bălţile DunăriiÞCălăraşi –Brăila
        • Dunărea MaritimăÞBrăila -Sulina
  1. România ţară carpatică

Determinată de prezenţa lanţului Munţilor Carpaţi:

  • ocupă 28% din suprafaţa ţării (42% din total)
  • formele de relief externe şi interne sunt dependente genetic şi evolutiv de Carpaţi (prin materialele din care sunt constituite)
  • energia care a determinat formarea acestor unităţi de relief îşi are originea tot în Carpaţi
  • joacă rolul de barieră orografică pentru masele de aer din V, E şi S
  • prin altitudine influenţează varietatea asociaţiilor vegetale, faunistice, tipurile de sol şi apariţia unor topoclimate (climate locale)
  • reprezintă factorul natural determinant în etnogeneza poporului român:
    • aici se afla capitala Daciei, Sarmizegetusa Regia -Munţii Orăştiei şi capitala Daciei Romane –Sarmizegetusa Ulpia Traiana – Depresiunea Haţeg
    • depresiunile şi văile largi reprezintă adevărate vetre de geneză a poporului român: Dep. Loviştei, Dep. Haţeg, Dep. Braşov, Dep. Maramureş, Dep. Oaş etc)
    • platourile înalte reprezentau importante zone în care se ţineau târguri, dar şi importante zone de transhumanţă datorită păşunilor alpine
    • Caracteristici:
      • face parte din lanţul muntos alpino-carpato-himalayan, format în orogeneza alpină
      • are o lungime de ≈ 1 300 km Þ al III-lea lanţ muntos din Europa, din care 2/3 pe teritoriul României (910 km)
      • sunt dispuşi între M. Alpi şi C. Rusă, având un traseu sinuos ce se desfăşoară între Bazinul Vienei şi Valea Timokukui
      • formează un adevărat inel pe teritoriul României, în interiorul căruia se desfăşoară ce mai mare depresiune intracarpatică di Europa Þ depresiunea colinară a Transilvaniei
      • din punct de vedere fizico-geografic se împart în mau multe sectoare
        • Carpaţii Slovaciei (M. Tatra)- bazinul Vienei şi valea Biala (aici se află cea mai mare înălţime vf. Gerlahovka 2 655 m)
        • Beskizii Orientali- valea Biala şi culoarul Rika-Swica
        • Carpaţii Sudestici (Româneşti)- culoarul Rika-Swica şi Dunăre , cuprinde cinci sectoare:
          • Carpaţii Orientali- Graniţa cu Ucraina şi valea Oituzului
          • Carpaţii Curburii- valea Oituzului şi valea Dâmboviţei
          • Carpaţii Meridionali-valea Dâmboviţei şi culoarul Timiş-Cerna-Bistra
          • Carpaţii Apuseni- Barcăului şi v. Mureşului
          • Carpaţii Banatului- Mureş şi Dunăre
        • Carpaţii Serbiei- Dunăre şi v. Timokului
  1. GRANIŢELE ŞI VECINII

Lungimea graniţelor ≈ 3 150 km din care:

  • 247 km –graniţe maritime ce se întind în interiorul M. Negre pe 12 mile marine formând apele teritoriale
  • 1 860 km – graniţe fluviale pe: Dunăre, Prut, Tisa
  • 1 043 km – graniţe terestre

          Vecinii:

N – Ucraina – între Halmeu (râul Tur) şi Rădăuţi-Prut Þ graniţă majoritar terestră, excepţie a 60 km care este o graniţă fluvială pe Tisa (Depresiunea Maramureşului)

E – Rep. Moldova – între Rădăuţi-Prut şi confluenţa Prutului cu DunăreaÞ graniţă în totalitate fluvială pe Prut

- Ucraina- între confluenţa Prutului cu Dunărea şi gura de vărsare a braţului Chilia în Marea NeagrăÞ graniţă fluvială pe Dunăre şi Braţul Chilia

SE – Marea Neagră – între vărsarea braţului Chilia în M. Neagră (Golful Musura) şi Vama Veche

S – Bulgaria –graniţă parţial  terestră (în sudul Pod. Dobrogei între Vama Veche şi Ostrov –Călăraşi) şi parţial fluvială pe Dunăre (între Ostrov şi Pristol)

SV Iugoslavia  (Serbia şi Muntenegru) –graniţă parţial fluvială pe Dunăre (între Pristol şi Baziaş) şi parţial  terestră (între Baziaş şi Beba Veche)

V (NV) Ungaria- graniţă în totalitate terestră (între Beba Veche şi Halmeu)

  1. SUPRAFAŢA ŞI POPULAŢIA ROMÂNIEI

Suprafaţa este de 238 391 km2Þ locul 13 în Europa şi  80 pe Glob

          Populaţia este de 21 700 000 loc   (21 698 181 loc-2002) Þ locul 10 în Europa şi 43 pe Glob

Þ stat de mărime mijlocie, cu o formă aproximativ rotundă

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>