Relieful Europei

harta-fizica-a-europei-1000

SPAŢIUL EUROPEAN

Caracteristici

  • este penultimul continent ca suprafaţă -10 170 340 Km2-7,05% din suprf. uscatului
  • este situat numai în Emisfera Nordică
  • limite:
    • N- C. Nord« 71°08 lat.N-Oc. Arctic
      • 4000km
    • S- C. Matapan«36« lat N- M. Mediterană
    • SE – Caucaz
    • E- M.Ural« 67°30 long.E-Asia
      • 5000 km
    • V-C. Rocca« 9°34 long V- Oc. Atlantic
  • prezintă ţărmuri extrem de articulate-L= 80 000 km
  • prezintă un relief complexÞ medie » 300 m
  • prezintă un climat caracteristic zonei temperateÞ favorabile locuirii
  • resurse de apă relativ reduse râuri cu debite > în V şi N, <în S şi SE
  • intens populatÞ desitatea 71 loc] km2
  • este leagănul vechi civilizaţii, precum şi a unor blocuri regionele ÞNATO, UE
  • aici a avut loc prima explozie demografică
  • cuprinde 46 de state >Rusia, < Vatican

 

EVOLUŢIA PALEOGEOGRAFICĂ

A RELIEFULUI ROMÂNIEI SI EUROPEI

Formele de relief din România s-au realizat într-un interval de timp  îndelungat ca urmare a acţiunii conjugate a agenţilor interni (care au înălţat munţii şi celelalte forme de relief) şi externi (au nivelat şi fragmentat formele de relief existente s-au au dat naştere la altele noi .

Intervalul de timp este redat de scara geocronologică, constituită din ere, perioade epoci etc:

  1. Era Precambriană (cuprinde Arhaicul şi Proterozoicul) Þ are loc orogeneza baikaliană care cutează şisturile cristaline din soclul Platformei Est Europene, care formează în prezent fundamentul sectorului nordic al Podişului Moldovei
  2. Era Paleozică (cuprinde Cambian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian)

Þ în Silurian are loc orogeneza caledoniană

Þ în Europa se formează munţii: Scoţiei de N, Penini, Grampiani, Caledonici, Scandinaviei

Þ în România se cutează şisturile verzi din centrul Dobrogei dând naştere la Podişul Casimcei

                            Þ în Carbonifer are loc  orogeneza hercinică

Þ în Europa se formează: Masivul Central Francez, Munţii Vosgi, Munţii Jura, Munţii Pădurea Neagră, Munţii Pădura Turingiei, Patrulaterul Boemiei

Þ în România se cutează ce alcătuiesc în prezent Munţii Măcin şi metamorfozează depozitele  sedimentare din geosinclinalul carpatic

  1. Era Mezozoică (cuprinde perioadele Triasic, Jurasic, Cretacic)

Þ în Cretacic  are loc  orogeneza alpină  ce dă naştere

Þ în Europa: Munţii Alpi, Caucaz, Balcani, Apenini, Pirinei, Pindului

Þ în România se cutează  partea centrală a  Munţilor Carpaţilor (zona cristalino-mezozoică), determinând în acelaşi timp scufundarea lentă a regiunilor intra şi extracarpatice

  1. Era Neozoică (cuprinde Paleogenul, Neogenul şi Cuaternarul)

Þ în Paleogen  are loc formarea munţilor din fliş (roci sedimentare recutate parţial) şi alipirea acestora la lanţul carpatic

Þ în Neogen  au loc:

  • erupţii vulcanice care vor da naştere lanţului vulcanic din V Carpaţilor Orientali şi a munţilor vulcanici din SE M. Apuseni;
  • formarea Subcarpaţilor (dealuri cu structură cutată sau monoclinală) în exteriorul Carpaţilor Orientali, de Curbură şi Meridionali
  • colmatarea treptată a bazinelor transilvan, panonic şi pontic situate în interiorul respectiv exteriorul arcului carpatic

Þ în Cuaternar are loc:

  • ridicarea în bloc a Carpaţilor a unităţilor învecinate
  • formarea piemonturilor (Pod. Getic, Dealurile de Vest)
  • exondarea câmpiilor
  • definitivarea structurii Subcarpaţilor şi Depresiunii colinare a Transilvaniei
  • individualizarea unor depresiuni tectonice (Dep. Braşov)
  • apariţia unor manifestări magmatice ce au dat naştere unor măguri de bazalt în Carpaţi, Dealurile de Vest etc
  • în Pleistocen pe fondul răcirii climei se instalează pe culmile carpatice gheţarii
  • în Holocen clima se încălzeşte determinând topirea gheţarilor şi definitivarea aspectului actual al reliefului

 

CARACTERISTICILE RELIEFULUI

EUROPEI

  1. CARACTERISTICILE GENERALE
  • atitudinea medie este de 340 m Þ altitudine redusă
  • altitudinea maximă este de 5 642 m în vf. Elbrus- m+ţii Caucaz, 4 807 m vf. Mont Blanc – M+ţii Alpi
  • altitudinea minimă este sub nivelul Mării în C. Olandei şi C. Precaspică- (-28) m
  • relieful se desfăşoară între 0 » 5 000 m altitudine – maximeÞ 4 807 m vf. Mont Blanc-M-ţii Alpi

Þ 5 642 m vf. Elbrus- M. Caucaz

– minime Þ – (10-23) m –G. Zuider Zee- Marea Nordului

  • sub 500 m Þ 85% din suprafaţa contin. – câmpiiÞ centru şi est
  • munţii deţin 15% din suprafaţă se concentrează mai ales în NV, S şi centru
  • predomină relieful de câmpie cu altitudini < 200 m -52%Þ tipuri
    • câmpii litorale: Franţa, Olanda, Anglia, N Germaniei şi Poloniei
    • câmpii rezultate prin umplerea unor bazine tectonice: Panonică, Padului, S Spaniei
    • câmpii rezultate prin sedimentarea unor platforme continentale: C. Germano- Polonă, C. Română, C. Rusă
  • dealurile şi podişurile 200- 1 000 m – 37%- predominante în centrul şu estul continentuluiÞ tipuri
    • dezvoltate pe roci magmatice şi roci cristaline foarte vechi: Ucraina, Cehia, Rusia, Germania, Finlanda, Suedia
    • rezultate prin fragmentarea unor podişuri situate la marginea munţilor: Rusia, Polonia, Ungaria
  • munţii > 1 000 m – 10% Þ s-au format în 3 orogeneze distincte:
    • orogeneza caledoniană (începutul Paleozoicului): M-ţii Penini, M-ţii Grampiani, M-ţii Scoţiei, Alpii Scandinaviei
    • orogeneza hercinică (sfârşitul Paleozoicului): Messeta Spaniolă, Masivul Central Francez, M-ţii Ural, M-ţii Măcin
    • orogeneza alpină (sfârşitul Mezozoicului): lanţul muntos Pirinei-Alpi-Carpaţi- Balcani (Stara Planina)
  • relieful insular este preponderent vulcanic
  1. TIPURILE DE RELIEF GENETIC (DERIVAT)
RELIEFUL DERIVAT

Este rezultatul acţiunii agenţilor externi asupra reliefului major. Cele mai vechi forme se regăsesc la nivelul interfluviilor, iar cele mai noi la nivelul văilorÞ

  1. Suprafeţele de eroziune
  • sunt rezultatul nivelării munţilor sau dealurilor înalte, apar sub forma peneplenelor în masivele vechi sau sub forma platourilor în sisitemul alpin
  1. Terasele şi luncile
  • s-au format ca urmare a alternanţei climatice şi ridicărilor tectonice
  • sunt favorabile amplasării aşezărilor, agriculturii, căilor de comunicaţie
  • ca număr diferă în funcţie de unitatea de relief având 4-8 trepte mai ales în Europa Centrală şi de Sud
  1. Piemonturile şi glacisurile
  • apar sub forma unor câmpii sau podişuri la contactul dintre munţi şi depresiuni mai ales în Europa Sudică
  1. Relieful glaciar
  • este rezultatul eroziunii gheţarilor de calotă din nordul continentului şi al celor montani instalaţi la peste 1 800m în trecut azi la peste 3 000 m
  • se prezintă sub forma de: circuri glaciare (în prezent ocupate de lacuri glaciare), văi glaciare (U) , praguri, morene
  1. Relieful carstic
  • se dezvoltă pe roci dizolvabile, unde apar goluri, iar prin precipitare apar cruste şi forme pozitive- Pod. Karst-Slovenia:
    • pe calcare şi gips (Optimiceskaia, Ucraina) apar: platouri carstice cu lapiezuri, doline, chei, peşteri-Holoch, Elveţia (în interiorul cărora apar stalactite-Cuevas de Nerja, Spania, stalagmite-Krasnohorska, Slovacia, draperii etc)
    • pe sare apar forme efemere: lapiezuri, avene, peşteri (6 S -Romania), prăbuşiri, alunecări, depresiuni (în care se instalează lacurile sărate)
  1. Relieful eolian
  • format din câmpuri de dune S Franţei, C. Precaspică
  1. Relieful vulcanic
  • include vulcanii stinşi şi platourile vulcanice din pliocen precum şi vulcanii activi din Cuaternar: Vezuviu, Etna, Straomboli, Vulcano etc
  1. Relieful litoral
  • este cel mai recent fiind rezultatul evoluţiei din ultimele milenii
  • este reprezentat de: faleze plaje, limane şi lagune
  • în funcţie de geneză ţărmurile se împart:
    • ţărmuri cu fioduri:Europa de Nord
    • şărmuri cu riass: Marea Britanie, NV Franţei
    • ţărmuri cu canale: V Croaţiei
    • ţărmuri cu delte: Volga, Dunăre, Pad
    • ţărmuri cu estuare: Tamisa, Elba, Sena, Loara
  1. SUBDIVIZIUNI

 

M-ţii AlpiÞcaracteristici

formaţi în orogeneza alpină

prezintă cele mai mari altitudini Þ 4 807 m vf. Mont Blanc

limite: M. Ligurică- C. Panonică

prezintă cea mai mare masivitate, cel mai extins relief glaciar, iar în E apare relieful carstic

M-ţii CarpaţiÞcaracteristici

formaţi în orogeneza alpină

prezintă altitudini intermediare între Alpi şi Balcani Þ 2 655  m vf. Gerlahovka

limite: Bazinul Vienei-v. Timokului

au o masivitate mai redusă decât Alpii

M-ţii PirineiÞcaracteristici

formaţi în orogeneza alpină

prezintă altitudini  > 3 000 m, masivitate remarcabilă şi relief glaciar

limite: Oc. Atlantic- M. Mediterană

M-ţii ApeniniÞcaracteristici

formaţi în orogeneza alpină

prezintă altitudini de 2 900 m (GranSasso), culmile paraele orientate N-S

apare relieful vulcanic

M-ţii BalcaniÞcaracteristici

formaţi în orogeneza alpină

prezintă altitudini de 2 376 m vf. Botev

M-ţii Alpii DinariciÞcaracteristici

formaţi în orogeneza alpină

relieful carstic este extins

apre ţărmul de tip dalmatin (cu canale)

M-ţii CaucazÞcaracteristici

formaţi în orogeneza alpină

prezintă altitudini mari şi o tectonică activă

M-ţii PinduluiÞcaracteristici

formaţi în orogeneza alpină

prezintă altitudini de 2 911 m vf. Olimp

prezintă relief carstic şi ruiniform

Masivul Central Francez Þcaracteristici

format în orogeneza hercinică

prezintă altitudini medii dde 700 m Þ maximă  1 886 m vf. Mt. Dore

prezintă relief vulcanic (centru şi N) intens erodat, carsti (S şi SV) şi tectonic (grabene în centru)

M-ţii UralÞcaracteristici

formaţi în orogeneza hercinică

prezintă altitudini medii de 600 m

au aspectul unui lanţ muntos orientat N«SÞ    2 000 Km

Messeta SpaniolăÞcaracteristici

formată în orogeneza hercinică

prezintă un relief intens erodat şi faliat, dominat izolat de culmi muntoase rezultate în urma reînălţărilor din Cuaternar

M-ţii Vosgi-Pădurea NeagrăÞcaracteristici

formaţi în orogeneza hercinică

se prezintă sub forma a două masive separate de greabenul Rinului, intens erodate

Masivul Şistos RenanÞcaracteristici

format în orogeneza hercinică

orientat E«V, tăiat de valea rinulu

prezintă relief vulcanic

M-ţii JuraÞcaracteristici

formaţi în orogeneza hercinică

prezintă relief de tip jurasian

altitudinile sunt reduse

Patrulaterul BoemieiÞcaracteristici

format în orogeneza hercinică

prezintă altitudini reduse

include: Pod. Boemiei străbătut de M-ţii Pădurea Boemiei şi încadrat de M-ţii Sudeţi, M-ţii Metaliferi şi Colinele Ceho-Morave

M-ţii PeniniÞcaracteristici

formaţi în orogeneza caledoniană

prezintă înălţimi reduse < 900m

intens erodaţi, prezintă relief carstic

M-ţii ScandinaviciÞcaracteristici

formaţi în orogeneza caledoniană

prezintă altitudini > 2 000 m datorită reînălţărilor alpine

prezintă un versant abrupt spre ocean modelat de gheţari (fiorduri) şi domiol spre Pod. Suediei

Podişul FinlandeiÞcaracteristici

are aspect colinar modelat de eroziunea glaciarăÞ numeroase lacuri glaciare

Cîmpia Europei de EstÞcaracteristici

este a doua ca suprafaţă de pe Glob

are altitudini între 463 m în N la (– 28) m în  zona Mării Caspice

se prezintă ca o asociere de câmpii şi podişuri sau dealuri joase «Pod. Valdai, Colinele Timan, Pod. Central Rus, Pod. Volgăi

râurile mari au o orientare N«S

Câmpia Nord-EuropeanăÞcaracteristici

poziţionată între M. Nordului şi M. Baltică a fost intens fragmrntată de gheţarii de calotăÞmorene şi sandre

este vălurită şi acoperită cu loess, iar în zona de litoral râurile formează estuare sau lagune

Câmpia PaduluiÞcaracteristici

este un fost golf al M. Adriatice intens colmatat

în zona de litoral apar lagunela şi Delta Padului

Câmpia PanonicăÞcaracteristici

Intens faliată se prezintă sub forma unor sectoare joase şi unele mai înalte dominate  de munţi insulari

Câmpia RomânăÞcaracteristici

poziţionată în lungul Dunării, evidenţiată de prezenţa Luncii Dunării, teraselor Dunării şi  a celor trei tipuri genetice de câmpii (tabulare, piemontane şi de subsidenţă) dispuseîn fâşii paralele

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>