UE si Romania în procesul de evoluţie a lumii viitoare

Europa va continua cele două mari procese economico-sociale începute la mijlocul secolului trecut:                                                                                                                                                                                        1. Cel al integrării economico-politice                                                                                                      2. Al trecerii de la o structură economică dominată de politici economice (anii 1950—1990) la cea spre politici cu un profund caracter ecologic (anii 1990-2030), în care va fi prioritară realizarea unui echilibru între creşterea populaţiei, nevoile acesteia şi resursele disponibile, protejându-se la maximum condiţiile ambientale.

  • Intensificarea schimbului informaţional – constituie elementul central în consti­tuirea „capitalului uman” şi a noilor sisteme culturale şi de valori, capabile să răspundă numeroaselor transformări cu care se confruntă societatea contemporană.
  • Procesul tranziţiei la economia informaţională se află într-o etapă avansată, vectorul principal fiind noile tehnologii şi sectoare bazate pe dezvoltarea tehnicii informaţionale (calculatoare, electronică de consum, semiconductori, teleco­municaţii, automatizarea industrială), a industriei noilor materiale, a sistemului ener­getic bazat pe surse regenerabile şi nepoluante, a protecţiei mediului şi a economiei ecologice, a tehnicii spaţiale, a tehnicii genetice, a biotehnologiei.
  • Procesul de integrare a relaţiilor economice interstatale este caracterizat prin formele specifice de manifestare, precum:                                                                                                                                                                                          a. globalizarea pieţelor de mărfuri,

b. internaţionalizarea producţiei şi tehnologiei, serviciilor şi pieţelor financiare.

Integrarea regională – este un proces politic, economic şi juridic, de transfer deliberat şi voluntar al unei părţi de suveranitate spre instituţii suprastatale, pentru exercitarea unor politici comune. Avantajele:

  1. Însuşirea obiectivelor şi a valorilor democratice
  2. Participarea la extinderea geografică
  3. Participarea la intensificarea relaţiilor de cooperare şi de parteneriate transfrontaliere,
  4.  Gestionare comună a politicilor economico-financiare, de luptă împotriva corupţiei, a crimei organizate şi a terorismului.
  • UE este un model de integrare regională a ţărilor în tranziţie şi în dezvoltare, rămase în urma ţărilor dezvoltate. In acest sens, reprezentativă este situaţia Greciei şi Portugaliei. Este şi cazul ţărilor integrate în UE în 2004 şi în 2007.
  • Cel mai cunoscut dintre fenomenele şi structurile integratoare cu caracter mondial este cel al globaliuzării. Companiile transnaţionale reprezintă agentul cel mai cunoscut al acestui fenomen. în timp ce în integrarea regională transferul voluntar de suvera­nitate este către o instituţie suprastatală, în fenomenul de mondializare transferul de suveranitate economică se realizează către entităţi private transnaţionale.
    • Companiile transnaţionale creează noi capacităţi de producţie, noi locuri de muncă in ţările gazdă, contribuie la creşterea calificării profesionale, la exportul de produse finite, iar prin taxe şi impozite, contribuie la creşterea bugetului de stat şi la ridicarea standardului de viaţă al cetăţenilor acestor ţări.
    • De asemenea, ele promovează serviciile financiare, tehnologiile de vârf şi mana­gementul competent, prin investiţiile de capital, prin implantarea de tehnologii de ultimă generaţie, prin capacitatea de cercetare-dezvoltare, prin management com­petent.
    • Companiile transnaţionale se constituie ca un pol de putere paralelă cu a statelor gazdă, ajungând, de multe ori, la interese divergente, ceea ce conduce la deplasarea raportului de interese dinspre stat spre piaţă, dinspre public spre privat şi determină devalorizarea monedei naţionale.

 România beneficiază de finanţare post-aderare din partea Uniunii Europene. Pentru perioada 2007-2013, politica de coeziune a Uniunii Europene a fost reformată pentru a răspunde mai bine obiectivelor stabilite la Lisabona şi la Göteborg (economie competitivă bazată pe cunoaştere, cercetare şi dezvoltare tehnologică, dezvoltare sustenabilă, ocuparea forţei de muncă).

 In urma acestei reforme, politica de coeziune va avea la dispoziţie trei instrumente:

  • Fondul European pentru Dezvoltare Regionala
  • Fondul de Coeziune
  • Fondul Social European.

 Cele trei instrumente vor fi folosite ca şi până acum, pentru reducerea disparităţilor de dezvoltare economică între diversele regiuni ale Uniunii Europene, punându-se accentul pe cunoaştere şi inovare, pe crearea de locuri de muncă, cooperarea între regiuni şi pe transformarea regiunilor în locuri atractive pentru a investi şi a munci.

 Politica de dezvoltare rurală în perioada 2007—2013 se va concentra pe trei domenii:

  • îmbunătăţirea competitivităţii pentru agricultură şi păduri;
  • mediu si peisaj rural;
  • îmbunătăţirea calităţii vieţii şi diversificarea economiei rurale.

 Globalizarea economiei româneşti se realizează prin deschiderea eia către fluxurile de capital, servicii tehnologice şi de bunuri din lumea întreagă. In -:cst sens, intrarea în tară a investiţiilor străine directe are un rol decisiv.

 În ţara noastră, globalizarea este strâns legată de procesul de integrare în UE. In perspectiva integrării eficiente în circuitul economic regional mondial, eforturile României trebuie canalizate spre îmbunătăţirea capacităţii ie absorbţie a investiţiilor străine directe, în special în sectoarele înalt tehnologi­ile şi in cele orientate către export.

 Pentru România, dezvoltarea durabilă trebuie să răspundă simultan atât necesităţii de a recupera decalajele de dezvoltare, cât şi integrării in structurile Uniunii Europene. Acest deziderat implică valorificarea pe deplin a resurselor umane si materiale, creşterea nivelului general de trai, a puterii de cumpărare, reducerea sărăciei, protejarea naturii şi a mediului înconjurător.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>